Ce presupune o Ordonanță de Guvern (OG)?
Știm din dispozițiile art.61, alin.1 ale Constituției României că Parlamentul este organul legiuitor al României : “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.”
Cu toate acestea, există situații în care Parlamentul poate abilita Guvernul să emită ordonanțe (categorie de legi, să spunem) în anumite domenii de interes.
Așadar, când vorbim despre o Ordonanță de Guvern, ne referim la un act care creează drepturi și obligații pentru cetățenii de rând.
Când se poate ataca o Ordonanță de Guvern?
Dispozițiile art.9 ale Legii 554/2004 a contenciosului administrativ prevăd că o persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ.
Deci condiția primară este vătamarea/atingerea adusă unui drept sau a unui interes legitim al persoanei în cauză.
Prin acest tip de acțiune se urmărește :
acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin dispozițiile din ordonanţe ale Guvernului;
anularea actelor administrative emise în baza acestor ordonanțe;
obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ;
obligarea unei autorităţi publice la realizarea unei anumite operaţiuni administrative.
Particularități procedurale
Acțiunea depusă la instanța de contencios administrtiv trebuie să fie însoțită de o excepție de neconstituționalitate, distinctă de petitul principal al cererii prin care se solicită acordarea de despăgubiri, anularea unor acte sau obligarea unei autorități publice la emiterea unor acte.
Prin excepția de neconstituționalitate ridicată se urmărește demonstrarea faptului că o anumită dispoziție din Ordonanța de Guvern atacată nu este în acord/nu respectă prevederile legii fundamentale a țării, adică ale Constituției.
Instanţa de contencios administrativ, dacă apreciază că excepţia de neconstituționalitate ridicată are legătură cu petitul principal (privind obținerea de despăgubiri, anularea sau emiterea unui act etc.) și că anterior Curtea Constituțională nu s-a pronunțat cu privire la dispozițiile din Ordonanță atacate va suspenda soluționarea fondului cauzei și va trimite dosarul către Curtea Constituțională spre a analiza excepția de neconstituționalitate.
Posibile soluții
1. Dacă Curtea Constituțională a declarat neconstituţională Ordonanţa sau o dispoziţie a acesteia, instanţa de contencios administrativ soluţionează fondul cauzei și poate acorda despăgubirile solicitate sau poate obliga o autoritate publică la anularea/emiterea unui act etc.
2. Dacă Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate, instanța de contencios administrativ va respinge acțiunea ca inadmisibilă.
***